TICĂIÁLĂ s. f. (Rar) Muncă fără spor; mocăială. – Ticăi2 + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TICĂIÁLĂ s. v. mocăială.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ticăiálă s. f., g.-d. art. ticăiélii; pl. ticăiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink