TOCĂLÍE, tocălii, s. f. (Reg.) 1. Morișcă de lemn care produce un zgomot ritmic (scârțâit) și sperie păsările din lanuri și din vii. 2. Unealtă cu care se răsucește sfoara groasă pentru plase și năvoade. – Din toca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TOCĂLÍE s. v. cățel, cordenci, toacă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tocălíe s. f., art. tocălía, g.-d. art. tocălíei; pl. tocălíi, art. tocălíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TOCĂLÍE ~i f. Morișcă de lemn folosită pentru a speria păsările din lanuri și din vii prin zgomotul ritmic, produs la rotire. /toacă + suf. ~ălie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink