TOCÍLĂ, tocile, s. f. Mașină compusă dintr-un disc abraziv acționat cu un mâner sau o pedală, cu care se ascut instrumentele de tăiat. – Din bg., scr. točilo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
tocílă s. f., g.-d. art. tocílei; pl. tocíle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TOCÍLĂ ~e f. Dispozitiv (manual) pentru ascuțirea instrumentelor de tăiat. /<sl. tocilo
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink