TOHÁRICĂ adj. (În sintagma) Limba toharică = limbă indo-europeană vorbită în antichitate în Asia Centrală și cunoscută din texte aparținând sec. V-VII, scrise cu alfabet hindus. – Cf. fr. tokharien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TOHÁRICĂ adj. limbă ~ = limbă indo-europeană vorbită în Asia Centrală (Turkestanul chinez), care folosește o scriere cu alfabet hindus. (< germ. tocharisch)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tohárică adj. f., s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
toháric adj. m.; f. tohárică, pl. tohárice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink