TRÂNTEÁLĂ, trânteli, s. f. Acțiunea de a (se) trânti. ♦ (Fam.) Bătaie dată cuiva; scărmăneală, chelfăneală. – Trânti + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRÂNTEÁLĂ s. v. bătaie, încăierare, luptă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
trânteálă s. f., g.-d. art. trântélii; pl. trântéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink