TREBUȘOÁRĂ, trebușoare, s. f. (Pop. și fam.) Diminutiv al lui treabă. – Treabă + suf. -ușoară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
trebușoáră s. f., g.-d. art. trebușoárei; pl. trebușoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink