Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
TUBÁJ, tubaje, s. n. (Med.) Metodă de examen clinic care constă în introducerea unui tub de cauciuc sau metalic în stomac sau în duoden pentru extragerea și analiza sucurilor respective. ◊ Tubaj laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie. – Din fr. tubage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a