URÁNIC, -Ă, uranici, -ce, adj. (Livr.) Uranian. – Din fr. uranique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
URÁNIC, -Ă adj. 1. Uranian. 2. Acid uranic = acid derivat din uraniu. [< fr. uranique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
URÁNIC, -Ă adj. 1. uranian. 2. (despre radiații) emis de uraniu. ♦ acid ~ = acid derivat din uraniu. (< fr. uranique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
uránic adj. m., pl. uránici; f. sg., uránică, pl. uránice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
URÁNIC ~că (~ci, ~ce) v. URANIAN. /<fr. uranique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink