Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
VĂRUÍRE, văruiri, s. f. Acțiunea de a vărui; văruială, văruit1. – V. vărui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
văruíre s. f., g.-d. art. văruírii; pl. văruíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂRUÍRE s. v. văruit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
văruíre s. f., g.-d. art. văruírii; pl. văruíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VĂRUÍ, văruiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o suprafață tencuită, lipită etc. a unui element de construcție cu un strat subțire de lapte de var (cu unele adaosuri); a spoi. – Var + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A VĂRUÍ ~iésc tranz. (pereții, tavanul etc.) A acoperi cu lapte de var. /var + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
văruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văruiésc, imperf. 3 sg. văruiá; conj. prez. 3 să văruiáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂRUÍ vb. v. spoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
văruí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văruiésc, imperf. 3 sg. văruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. văruiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink