VIRDÁRE, virdări, s. f. Specie de ciocănitoare, cu penele verzi împestrițate cu roșu, galben, negru și alb (Picus viridis). [Var.: verdáre s. f.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VIRDÁRE s. (ORNIT.; Picus viridis) (reg.) ciocăni-toare, svărdaică, ghionoaie-verde, horoi-verde.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VIRDÁRE s. v. ciocănitoare, ghionoaie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
virdáre s. f., g.-d. art. virdării; pl. virdări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VIRDÁRE ~ări f. Pasăre sedentară asemă-nătoare cu ciocănitoarea, având penajul verde împestrițat cu diferite culori. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink