VĂLURÉL, vălurele, s. n. Diminutiv al lui val1. – Val1 + suf. -urel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
vălurél s. n., pl. văluréle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
vălurél s. n., pl. văluréle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink