ZLĂTÁR, zlătari, s. m. 1. (Înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu prelucrarea aurului. 2. Țigan (nomad). – Din bg., scr. zlatar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZLĂTÁR, zlătari, s. m. 1. (Înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu prelucrarea aurului. 2. Țigan (nomad). – Bg., sb. zlatar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zlătár s. m., pl. zlătári
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZLĂTÁR s. v. aurar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZLĂTÁR, zlătári, s. m. 1. ~, v. aurar. 2. ~, aparținător comunitaților care se îndeletniceau cu căutatul și strânsul nisipurilor aurifere. [și DLRLC]
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zlătár s. m., pl. zlătári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink