Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
ZOR1 s.n. ~ ♦ A da cuiva zor = a grăbi, a îndemna, a sili pe cineva; zor-nevoie = numaidecât, cu orice preț; a-și face zor mâniei = a se ațâța singur, a-și face singur sânge rău, a se necăji.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane