Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
ÎMPOTRIVITÓR, -OÁRE, împotrivitori, -oare, s. m. și f., adj. (Înv.) (Persoană) care se opune, care este împotrivă; p. ext. dușman. [Var.: împrotivitór, -oáre s. m. și f., adj.] – Împotrivi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a