Dex șoc

ȘOC, șocuri, s. n. 1. Ciocnire, izbire bruscă și violentă între două corpuri. ◊ Loc. adj. De șoc = (despre unități militare) destinat să îndeplinească o misiune grea în lupta ofensivă. ♦ Șoc termic = procedeu tehnologic în procesul de fabricație a unor vase de laborator, a unor produse etc., care constă în răcirea bruscă a pieselor. 2. Tulburare generală, bruscă și violentă, a funcțiilor organismului (provocată de o cauză exterioară variată), care se manifestă printr-un dezechilibru fizic și psihic; ictus. ♦ Spec. Formă particulară de dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocată de o emoție puternică. – Din fr. choc.

ȘOC s.n. Lovitură, ciocnire bruscă și violentă între două corpuri. ♦ Unitate de șoc = formație specializată în operații îndrăznețe asupra anumitor obiective. V. comando. 2. Tulburare gravă, bruscă și violentă a funcțiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operații chirurgicale, anestezii etc. ◊ Șoc nervos = dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de șoc = metodă terapeutică constând din crearea unei perturbații bruște bolnavului. [< fr. choc, cf. engl. shock – a zgudui].

ȘOC s. n. 1. ciocnire bruscă și volentă între două corpuri. ♦ (tehn.) ~ termic = procedeu în procesul de fabricație a unor vase de laborator, produse refractare etc., constând în răcirea bruscă a pieselor. 2. de ~ = (despre formații militare) specializat în operații îndrăznețe asupra anumitor obiective. 3. tulburare gravă a funcțiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operații chirurgicale, anestezii etc. ♦ ~ nervos = dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de ~ = metodă terapeutică prin crearea unei perturbații bruște bolnavului; terapie de ~ = ansamblu de măsuri drastice, hotărâte în reformele economice și social-politice, în trecerea la economia de piață. 4. emoție puternică; stres. (< fr. choc)

ȘOC s. 1. (MED.) ictus. 2. (MED.) șoc apexian = impuls c*****c. 3. (fig.) impact. (~ul viitorului.)

șoc, șócuri, s.n. 1. (înv. și reg.) cantitate de șaizeci de obiecte de același fel, care formau un tot. 2. (în forma: șuc) grup de 20-60 de oi.

șoc s. n., pl. șócuri

ȘOC¹ ~uri n. 1) Ciocnire bruscă și violentă între două corpuri în mișcare; coliziune. ◊ De ~ se spune despre grupuri de oameni, cărora le revin misiuni grele. 2) Tulburare puternică a funcțiilor organismului cauzată de acțiunea unor factori externi; ictus. ~ nervos. /<fr. choc

ȘOC² ~uri n. Dispozitiv de reglare a debitului de carburant și de aer în carburatorul unui motor cu ardere internă, folosit pentru pornirea lui la rece. /<germ. Schock