Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
ȘOVĂÍRE, șovăiri, s. f. Faptul de a șovăi. ◊ Loc. adv. Fără șovăire = cu fermitate, cu hotărâre; dârz, neclintit. – V. șovăi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a