Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ȘPĂLTUÍT s. n. Șpăltuire. – V. șpăltui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
șpăltuít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘPĂLTUÍ, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. – Din germ. spalten.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘPĂLTUÍTĂ, șpăltuite, adj. (Despre piei) Care a fost supus șpăltuirii. – V. șpăltui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ȘPĂLTUÍ ~iésc tranz. (piei) A despica în grosime în procesul prelucrării. /<germ. spalten
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
șpăltuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șpăltuiésc, imperf. 3 sg. șpăltuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șpăltuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
șpăltuítă adj. f., pl. șpăltuíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink