Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ALABÁSTRU s. n. Varietate de ghips cu aspect de marmură albă străbătută de vine transparente, întrebuințată la fabricarea unor obiecte ornamentale. – Din it. alabastro, lat. alabastrum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALABÁSTRU n. Ghips alb microgranulos, cu aspect de marmură, din care se fac obiecte de artă și ornamentații. /<it. alabastro, lat. alabastrum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALABÁSTRU s.n. Varietate de ghips asemănătoare marmurii albe, din care se fabrică obiecte de ornament. [< lat. alabastrum, cf. germ. Alabaster, it. alabastro].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALABÁSTRU s. n. ghips, cu aspect de marmură, din care se fac obiecte de artă și ornamentații. (< it. alabastro, lat. alabastrum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALABÁSTRU s. n. Varietate de ghips cu aspect de marmură albă străbătută de vine transparente, din care se fac obiecte de ornament. – It. alabastro (lat. lit. alabastrum).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
alabástru s. n., art. alabástrul; (sorturi) pl. alabástruri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alabástru n., pl. urĭ (vgr. alábastron). Un fel de marmră [!] translucidă. Fig. Albeață extremă: alabastru gîtuluĭ eĭ. – Vechĭ alavastru (după ngr.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)