Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
BARBÚN, barbuni, s. m. Pește de mare, de culoare roșiatică, cu înotătoare galbene, cu două fire lungi în formă de mustăți, sub bărbie, și cu carnea foarte gustoasă (Mullus barbatus). – Din ngr. barbúni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BARBÚN, barbuni, s. m. Pește mic de mare, de culoare roșiatică, cu aripioarele galbene, cu două fire lungi sub bărbie și cu carnea foarte gustoasă (Mullus barbatus). – Ngr. barbuni.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BARBÚN s. (IHT.; Mullus barbatus) (prin Dobr.) muscalâc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
barbún (barbúni), s. m. – Pește mare, Mullus barbatus. Ven. barbun (cf. it. barbone) prin intermediul ngr. μπαρμποῦνι (Miklosich, Fremdw., 77; Tiktin; DAR); cf. bg. barbunja, sb. barbun.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
barbún s. m., pl. barbúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
barbún m. (ngr. barbúni, d. ven. barbun, it. barbone; turc. barbunia, bg. barbunĭa). Un pește din neamul crapuluĭ, lung de vreo 20 c.m. (cyprinus barbus). Un pește din neamu calcanuluĭ (mullus barbatus).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BARBÚN ~i m. Pește de talie mică, cu două fire lungi în formă de mustăți sub bărbie, având corpul roșiatic și înotătoarele galbene, apreciat pentru carnea sa delicioasă. /<ngr. barbúni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BARBÚN (‹ ngr.) s. m. Pește teleostean marin, răspîndit în M. Neagră, mic (14-23 cm), de culoare roșiatică, cu înotătoare aurii, cu două mustăți lungi sub falca inferioară și carnea foarte gustoasă (Mullus barbatus).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)