Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
MIOCÉNIC, -Ă, miocenici, -ce, adj. Care ține de miocen, privitor la miocen; miocen (2). [Pr.: mi-o-] – Din it. miocenico.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a