Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sturluiba (verb) , sturluibat (adjectiv)   
STURLUIBÁT, -Ă, sturluibați, -te, adj. (Reg.; adesea substantivat) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: struluibát, -ă adj.] – V. sturluiba.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STURLUIBÁT adj. v. drăcos, neastâmpărat, nebun, nebunatic, sprințar, vioi, zăpă-cit, zbânțuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvăpăiat, zvânturat, zvânturatic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STURLUIBÁ, sturluibez, vb. I. Intranz. (Reg.) A se zăpăci, a-și pierde capul, rațiunea. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STURLUIBÁ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, ticni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sturluibá vb. (sil. -lui-), ind. prez. 1 sg. sturluibéz, 3 sg. și pl. sturluibeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)