Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ZAPCÍU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). 2. Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan; persoană care avea acest grad. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Din tc. zaptiye.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ZAPCÍU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). 2. Grad în armată; căpitan. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Tc. zabtçi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
zapcíu s. m., art. zapcíul; pl. zapcíi, art. zapcíii (-ci-ii)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ZAPCÍU s. v. agent, executor, gardian, sergent, subprefect.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ZAPCIÚ, zapcii, s. m. 4. (Argou) Câine. (din tc. zaptci)
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
zapcíu s. m., art. zapcíul; pl. zapcíi, art. zapcíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ZAPCÍU ~i m. înv. 1) Slujbaș care strângea datoriile și plățile neachitate. 2) Dregător însărcinat cu conducerea unei plase. 3) Agent de poliție; polițist. /<turc. zaptiye
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)