Dex CIZELÁRE

CIZELÁRE, cizelări, s. f. Acțiunea de a (se) cizela și rezultatul ei. – V. cizela.

CIZELÁRE s.f. Acțiunea de a cizela și rezultatul ei. [< cizela].

CIZELÁRE s. 1. cizelat, șlefuire, șlefuit. (~ unui material dur.) 2. v. stilizare.

CIZELÁRE s. v. cultivare, rafinare, stilare.

cizeláre s. f., g.-d. art. cizelării; pl. cizelări

CIZELÁ, cizelez, vb. I. 1. Tranz. A prelucra. a finisa sau a ornamenta cu dalta, cu ciocanul etc. diferite obiecte (de metal) pentru a le da forma sau aspectul dorit. 2. Tranz. Fig. A aduce îmbunătățiri (de stil, de exprimare) unei lucrări (literare, științifice); a ciopli. 3. Tranz. și refl. Fig. A face să capete sau a căpăta deprinderi civilizate, cultură etc. – Din fr. ciseler.

A CIZELÁ ~éz tranz. 1) (mai ales piese metalice) A aduce la condițiile dorite, perfecționând prin anume operații; a definitiva; a finisa. 2) fig. (texte) A îmbunătăți prin redactare minuțioasă; a șlefui. 3) A face să se cizeleze. /<fr. ciseler

A SE CIZELÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A căpăta deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se ciopli; a se șlefui; a se civiliza. /<fr. se ciseler

CIZELÁ vb. I. tr. A lucra, a ciopli, a scobi, a orna cu dalta. ♦ (Fig.) A șlefui; a împodobi, a înfrumuseța (o operă, o scriere etc.). [< fr. ciseler].

CIZELÁ vb. tr. 1. a lucra, a ciopli, a orna cu dalta. 2. (fig.) a șlefui; a înfrumuseța (o operă, o scriere etc.). (< fr. ciseler)

CIZELÁ vb. 1. a șlefui. (~ cu dalta un material.) 2. v. stiliza.

CIZELÁ vb. v. civiliza, cultiva, rafina, stila.

cizelá vb., ind. prez. 1 sg. cizeléz, 3 sg. și pl. cizeleáză

cizeléz v. tr. (fr. ciseler, d. cisel, ciseau, daltă). Dăltuĭesc, sculptez, gravez, sap (metalele prețioase).

CIZELÁRE (‹ fr.) s. f. Operație de finisare, retușare sau ornamentare a unor obiecte metalice prin așchiere, gravare sau modelare cu dălți, poansoane, priboaie etc. sau numai prin așchiere.