Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: coti (verb tranzitiv) , cotit (adjectiv)   
COTÍT, -Ă, cotiți, -te, adj. (Despre râuri, drumuri etc.) Care face ocoluri sau are cotituri; sinuos, întortocheat. – V. coti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COTÍT adj. întortocheat, sinuos, sucit, șerpuit, șerpuitor, (rar) șerpuind, (înv. și reg.) șovăit, (înv.) serpentin. (Un drum ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COTÍT s. v. cotire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Cotit ≠ drept, necotit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba direcția, a face un cot (I 2); (despre ființe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A îndrepta în altă direcție. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum întortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul (I 1) pentru a-și face loc. ♦ Refl. recipr. A-și face semn (reciproc) cu cotul. – Din cot.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A COTÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre ape curgătoare, drumuri etc.) A face un cot; a lua altă direcție. 2) (despre ființe sau vehicule) A-și schimba direcția inițială, luând-o într-o parte; a face o cotitură; a întoarce; a cârni. 2. tranz. 1) A îndrepta în altă direcție. 2) (persoane) A conduce pe un drum cu multe cotituri. 3) rar A înghionti cu cotul pentru a-și face loc. /Din cot
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE COTÍ mă ~ésc intranz. rar A-și face semn (concomitent) cu cotul. /Din cot
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COTÍ vb. 1. a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (pop.) a cârni, (Mold.) a cotigi, (înv.) a șovăi. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua, a merge. (O ~ la stânga.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cóti! (cúti!) interj. (reg.) cuvânt folosit pentru alungarea vițeilor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotésc, imperf. 3 sg. coteá; conj. prez. 3 sg. și pl. coteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cotésc v. intr. (d. cot). Ocolesc, fac o cotitură: trăsura, rîu cotește la stînga. V. tr. Fac semn, izbesc cu cotu. Măsor capacitatea butoaĭelor cu cotu. V. refl. Îmĭ daŭ coate: se coteaŭ uniĭ pe alțiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)