CÓLNIȚĂ1, colnițe, s. f. (Reg.) Adăpost pentru oi sau pentru vite, construit din nuiele și acoperit cu paie; șură, șopron. – Din scr. kolnica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COLNÍȚĂ2, colnițe, s. f. (Reg.) Deal mic, delușor. – Coliniță (rar, < colină + suf. -iță), influențat de colnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÓLNIȚĂ s. v. saivan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cólniță (șopron) s. f., g.-d. art. cólniței; pl. cólnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
colníță (deal) s. f., g.-d. art. colníței; pl. colníțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink