Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DOGÍ, dogesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre butoaie, putini etc.) A avea doagele desfăcute, depărtate una de alta, rupte. ◊ Tranz. Uscăciunea dogește butoaiele. 2. Fig. (Despre voce) A suna răgușit. – Din doagă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DOGÍ vb. v. răguși.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dogésc, imperf. 3 sg. dogeá; conj. prez. 3 sg. și pl. dogeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DOG, dogi, s. m. Câine de talie mare, masiv, cu botul lat și turtit. – Din fr. dogue, engl. dog.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DÓGE, dogi, s. m. Titlu purtat de conducătorii politici ai unora dintre vechile republici aristocratice italiene; persoană care avea acest titlu. – Din it. doge.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HOT DOG s. m. Cârnat sau crenvurșt cald, servit cu muștar, într-o chiflă (lunguiață). [Pr.: hot dóg] – Cuv. engl.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DOGÍ ~ésc tranz. A face să se do-gească. /Din doagă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DOGÍ se ~éște intranz. 1) (despre butoaie, putini etc.) A fi cu doagele desfăcute. 2) (despre voce) A căpăta un timbru răgușit și înfundat; a suna ca din butoi (gol). /Din doagă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DOG dogi m. 1) Rasă de câini de talie mare, cu botul turtit, urechile aplecate, având blana cu părul scurt. 2) Câine din această rasă. /<fr. dogue, engl. dog
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DÓGE dogi m. Titlu purtat în trecut de conducătorii politici ai unor republici italiene (Veneția și Genova); prim-magistrat. /<it. doge
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DOG s.m. Câine mare de pază (și de vânătoare), cu părul scurt și lins, cu urechile lăsate în jos și cu botul turtit. [< fr. dogue, cf. engl. (watch-)dog].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DÓGE s.m. Conducător (ales prin vot) al vechilor republici italiene Veneția și Genova. [< it. doge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HOT DOG loc.s. (Anglicism) Pâiniță în al cărei miez s-a pus un crenvurșt sau un cârnat. [< americ., fr., it. hot dog, cf. engl. hot – fierbinte, dog – câine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DOG s. m. câine mare de pază, puternic, cu părul scurt și lins, strălucitor, cu urechile drepte, ascuțite și cu botul și fruntea curbate. (< fr. dogue, engl. dog)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DÓGE s. m. titlu purtat de conducătorul vechilor republici italiene Veneția și Genova. (< it. doge)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dog s. m., pl. dogi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
dóge s. m., pl. dogi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HOT DOG s.n. Gustare constând dintr-un cârnăcior cald (crenvurșt sau frankfurter), introdus într-o baghetă de pâine despicată, condimentat cu muștar sau ketchup.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink