Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: marțafoi (s.m.) (substantiv masculin) , marțafoi (vb.) (verb)   
MARȚAFÓI, marțafoi, s. m. Om de nimic, om fără căpătâi, vagabond, golan, netrebnic; secătură. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MARȚAFOÍ2, marțafoiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A-și da aere, a se îngâmfa. – Din marțafoi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
MARȚAFÓI s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MARȚAFOÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeți.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
marțafói (marțafói), s. m. – Șmecher, potlogar. Origine necunoscută. Din pol. marcovy „flăcău tomnatic” (Cihac, II, 189), pare puțin probabil, dată fiind extensiunea cuvîntului. Relația cu mag. márcafank „gogoașă” (Scriban) e întîmplătoare. Poate ar trebui legat de sl. mreti „a muri”, cf. sb. mrtca „cadavru”, mrtvan „om fără putere”. – Der. marțafoaică, s. f. (vagaboandă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
marțafói s. m., pl. marțafói, art. marțafóii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MARȚAFÓI ~ m. pop. Om de nimic; persoană fără preocupări serioase; derbedeu; pușlama; secătură. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)