METALINGVÍSTICĂ s. f. Ramură a lingvisticii care studiază limbajul lingvistic. – Din fr. métalinguistique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
METALINGVÍSTICĂ f. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul limbajului lingvistic. /<fr. métalinguistique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
metalingvístică s. f., g.-d. art. metalingvísticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
METALINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la metalingvistică. ♦ funcție ~ă = funcție a limbajului prin care vorbitorul acceptă codul pe care îl folosește ca un obiect de descriere a discursului său, cel puțin într-un punct particular. II. s. f. disciplină care studiază metalimbajul. (< fr. métalinguistique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
metalingvístic adj. m., pl. metalingvístici; f. sg. metalingvístică, pl. metalingvístice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink