Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: mat (adjectiv) , maț (substantiv neutru) , mâț (substantiv masculin)   
MAT1 s. n. Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia dintre părți, fiind atacat, este pus în imposibilitate de a mai fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. ◊ Expr. A face (pe cineva) mat = a învinge (categoric) pe cineva (într-o luptă, într-o dispută etc.) ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se anunță această situație în cursul jocului. – Din fr. mat, germ. Matt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MAT2, -Ă, mați, -te, adj. 1. Care este fără luciu, fără strălucire; șters2. 2. (Despre sticlă; p. ext. despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență. 3. Fără lumină; împâclit, acoperit. 4. Fig. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă; surd, înfundat. – Din fr. mat, germ. matt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MAT s.n. Situație la jocul de șah în care regele uneia dintre părți este într-o poziție în care nu mai poate fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. ◊ A face (pe cineva) mat = a câștiga o partidă de șah contra cuiva; (fig.) a pune (pe cineva) în imposibilitate de a mai spune sau de a mai face ceva. [< fr. mat, cf. germ. matt, pers. mat – mort].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MAT, -Ă adj. Lipsit de luciu; șters; opac. ♦ (Fig.; despre sunete) Lipsit de rezonanță. [< fr. mat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MAT1 s. n. (șah) situație în care regele uneia dintre părți este într-o poziție în care nu mai poate fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. ♦ a face (pe cineva) ~ = a) a câștiga o partidă de șah contra cuiva; b) (fig.) a pune (pe cineva) în imposibilitatea de a mai spune sau de a mai face ceva. (< fr. mat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MAT2, -Ă adj. 1. lipsit de luciu; opac. 2. (despre sunete) lipsit de rezonanță. (< fr. mat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MAT adj. 1. v. opac. 2. lăptos. (Un geam ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Mat ≠ strălucitor, străveziu, transparent
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
mat s. n. Final la jocul de șah. Tc. mat (T. Papahagi, GS, VII, 295), în parte prin intermediul fr. mat.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mat adj. m., pl. mați; f. sg. mátă, pl. máte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mat s. n., pl. máturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MAȚ, mațe, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Intestin1. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. ◊ Compuse: (Iht.) mațe-negre = scobar; (fam.) mațe-goale = om sărac; mațe-pestrițe = om rău și foarte zgârcit; mațe-fripte = a) om sărac, care n-are nici ce mânca; b) om rău, afurisit; c) om zgârcit. 2. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. – Lat. matia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÂȚ, mâți, s. m. (Pop.) 1. (Pop.) Cotoi, motan, pisoi; p. restr. puiul (de s*x masculin al) pisicii. 2. Mâțișor (2). – Din mâță (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MAT1 ~ă (mați, ~e) 1) Care este lipsit de luciu; fără strălucire. 2) (despre sticlă) Care este lipsit de transparență; fără transparență. 3) (despre sunete) Care este lipsit de sonoritate; fără rezonanță; șters; surd. /<fr. mat, germ. matt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MAT2 n. Situație în cadrul unei partide de șah, în care regele uneia dintre părți nu-și poate părăsi locul fără a fi prins, determinându-se în felul acesta sfârșitul partidei în valoarea părții adverse. /<fr. mat, germ. Matt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MAȚ ~e n. pop. (la om și la unele animale) Parte a aparatului digestiv în formă de tub cuprinsă între stomac și a**s; intestin. /<lat. matia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MÂȚ ~i m. 1) pop. Masculul pisicii. 2) Pui de mâță; pisoi. /Din mâță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCURCĂTURĂ DE MÁȚE s. v. ileus, ocluziune intestinală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MAȚ s. v. intestin.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MAȚE-NÉGRE s. pl. v. scobar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MÂȚ s. v. ament, cotoi, motan, pisoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
maț (máțe), s. n.1. (Pl., înv.) Viscere. – 2. Intestin. – 3. Tub flexibil. – Mr. mațu, megl. maț(ă), istr. mǫțę. Lat. matia (Candrea, Revista Ist. Archeol., VII, 83; Pușcariu 1048; Candrea-Dens., 1070; REW 5412), cf. napol. matsse, sard. matssa; sing. refăcut după mațe, pl. normal din matia*mață, cf. megl. (Byck-Graur 36). – Der. mățar, s. m. (vînzător de mațe); măți, vb. refl. (Trans., a se sforța).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
maț s. n., pl. máțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
máțe-frípte s. m. invar.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
máțe-goále s. m. invar.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
máțe-négre s. m. invar. (sil. -gre)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
máțe-pestríțe s. m. invar.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mâț s. m., pl. mâți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)