Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: măcelări (verb tranzitiv) , măcelărire (substantiv feminin)   
MĂCELĂRÍRE, măcelăriri, s. f. Acțiunea de a (se) măcelări și rezultatul ei; măcelărit1. – V. măcelări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂCELĂRÍRE s. v. masacrare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măcelăríre s. f., g.-d. art. măcelărírii; pl. măcelăríri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide cu sălbăticie și în masă; a masacra, a extermina. ◊ Refl. recipr. Luptătorii se măcelăreau. 2. (Rar) A tăia animale pentru consum. ♦ (Înv. și reg.) A tăia în bucăți; a sfârteca, a ciopârți. – Din măcelar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A MĂCELĂRÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A omorî în mod barbar și în masă; a căsăpi; a masacra. 2) (animale) A tăia (la abator) pentru consum. /Din măcelar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MĂCELĂRÍ vb. v. masacra.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂCELĂRÍ vb. v. ciopârți, sfârteca, sfâșia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măcelărí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. măcelărésc, imperf. 3 sg. măcelăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. măcelăreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)