PANÓPTIC, panoptice, s. n. 1. Clădire astfel construită încât interiorul ei (cu aspecte sau materiale documentare) să poată fi cuprins dintr-o singură privire. 2. Expoziție sau colecție de figuri făcute din ceară; panoramă. [Acc. și: panoptíc] – Din fr. panoptique, germ. Panoptikum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PANÓPTIC s.n. 1. Muzeu al cărui interior poate fi cuprins dintr-o singură privire. 2. Expoziție de figuri de ceară. [Var. panopticum s.n. / < fr. panoptique, cf. germ. Panoptikum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PANÓPTIC s. n. 1. muzeu al cărui interior poate fi cuprins dintr-o singură privire. 2. expoziție de figuri din ceară; panoramă (5). (< fr. panoptique, germ. Panoptikum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PANÓPTIC s. panoramă. (Expoziția de figuri de ceară se numește ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
panóptic s. n. (sil. mf. pan-), pl. panóptice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PANÓPTIC ~ce n. 1) Încăpere construită în așa mod încât interiorul ei poate fi cuprins dintr-o singură privire. 2) Expoziție a figurilor de ceară; panoramă. 3) Muzeu unde este prezentată o asemenea expoziție. /<fr. panoptique, germ. Panoptikum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink