PERS, perși, s. m. (Mai ales la pl.) Persan (1). – Din ngr. pérsis, fr. Perse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERS, -Ă, perși, -se, s. m. și f. (Înv.) Persan (2). – Fr. Perse.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PERS s. v. persan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pers s. m., pl. perși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERȘ, perșuri, s. n. Prăjină folosită la sărituri (acrobatice) în înălțime. ♦ P. ext. Număr de circ executat cu această prăjină. – Din fr. perche.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERȘ ~e n. 1) Prăjină folosită la sărituri (acrobatice) în înălțime. 2) Număr de circ executat cu această prăjină. /<fr. perche
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PERȘ s.n. (Sport) Prăjină de construcție specială folosită pentru sărituri în înălțime. [< fr. perche].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERȘ s. n. prăjină de construcție specială, pentru sărituri (acrobatice). ◊ (p. ext.) număr de circ executat cu prăjina. (< fr. perche)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
perș s. n., pl. pérșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink