ROGÓZ, rogozuri, s. n. Gen de plante erbacee cu tulpina în trei muchii, cu frunzele lungi și cu flori monoice grupate în spice (Carex); plantă din acest gen. [Var.: (reg.) răgóz s. n.] – Din sl. rogozŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ROGÓZ s. (BOT.) 1. (Carex) (reg.) mohor, pir-roșu, (Transilv. și Bucov.) șușarcă. 2. (Carex silvatica și pilosa) șovar. 3. (Carex riparia) (reg.) mohor, pir. 4. (Scirpus maritimus) (Munt.) pașă. 5. (Schoenoplectus lacustris) pipirig, (reg.) păpurică, țiperig, papură-rotundă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ROGÓZ s. v. papură, pipirig, pipiriguț, săbi-uță, țipirig.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rogóz (rogóji), s. m. – 1. Mohor (Carex riparia, Carex vulpina). – 2. Scirpus maritimus. – Mr. rugoz. Sl. rogozŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 317; Conev 47), cf. bg. rogoz, sb., cr., ceh. rohoz, alb. rogos „rogojină”, mag. rogosz. – Der. rogozos, adj. (fibros); rogojină, s. f. (un fel de covor făcut din împletitură din tulpini sau frunze de plante, Arg., pălărie de paie; Arg., cal jigărit), mr. aruguzină, megl. ruguzină, din sl. (bg., sb., cr.) rogožina (Conev 62); rogojinar, s. m. (persoană care face și vinde rogojini); rogojinărie, s. f. (meseria rogojinarului).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
rogóz s. n., pl. rogózuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ROGÓZ ~uri n. Plantă erbacee cu tulpina în trei muchii, înaltă, neramificată, cu frunze liniare, lungi, cu flori grupate în spice, folosită la împletirea unor obiecte împletite. /<sl. rogozu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ROGOZ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. narcisă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ROGÓZ (‹ sl.) s. m. Plantă erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina în trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fără înveliș floral, grupate în spice. Există c. 2.000 de specii, răspândite mai ales în locuri umede, în reg. temperate și în cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink