SILÁN, silani, s. m. Compus al siliciului cu hidrogenul. [Pl. și: (n.) silane] – Din fr., engl. silane, rus. silan, germ. Silan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SILÁN s.m. Combinație a siliciului cu hidrogenul. [< germ. Silan].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SILÁN s. m. compus hidrogenat al siliciului. (< fr. silane)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SILÁN s. (CHIM.) hidrură de siliciu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
silán s. m., pl. siláni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink