SMÍNTĂ s. v. abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SMINT, -Ă, sminți, -te, s. m. și f. (Reg.) Smintit, zăpăcit. – Postverbal al lui sminti.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
smint, sminți, s.m. (reg.) nebun.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink