URSOÁIE, ursoi, s. f. 1. (Rar) Ursoaică (1). 2. (Reg.) Ursoaică (2). 3. (Reg.) Ursoaică (3). ♦ Fiecare dintre bârnele în ale căror scobituri se fixează jugul joagărului. [Pr.: -soa-ie] – Urs + suf. -oaie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ursoáie (înv., reg.) s. f., art. ursoáia, g.-d. art. ursóii / ursoáiei; pl. ursói / ursoáie
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
URSOÁIE s. v. campadură, cămin, coș, horn, scară, ursoaică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ursoáie s. f., art. ursoáia, g.-d. art. ursóii; pl. ursói
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink