ABLACTÁȚIE s.f. 1. Trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată; ablactare. 2. Oprire a secreției lactate la femeile la care alăptarea este contraindicată sau inutilă. – Din germ. Ablaktation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
ABLACTÁȚIE, ablactații, s. f. 1. Trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată. 2. Oprire a secreției lactate la femeile la care alăptarea este contraindicată sau inutilă. – Din germ. Ablaktation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABLACTÁȚIE f. 1) Încetare a secreției de lapte matern. 2) Înlocuire a laptelui matern cu alte alimente necesare sugarului. /<germ. Ablaktation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ABLACTÁȚIE s.f. Înlocuire a laptelui matern prin alte alimente necesare sugarului. ♦ Încetarea secreției de lapte matern la femei. [< fr. ablactation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ablactáție s. f. 1. ablactare. 2. încetare a secreției de lapte matern. (< fr. ablactation, lat. ablactatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ablactáție (a-blac-, -ți-e / ab-lac-) s. f., art. ablactáția (-ți-a), g.-d. ablactáții, art. ablactáției
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ablactáție s. f. → lactație
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink