ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) Băștinaș, autohton, indigen. – Din fr. aborigène.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABORIGÉN, -Ă adj. (Rar) Băștinaș, autohton, indigen. [< fr. aborigène, cf. lat. aborigines < ab origine – de la început].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
aborigén, -ă adj., s.m. f. băștinaș, autohton, indigen. (< fr. aborigène, lat. aborigines)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ABORIGÉN, -Ă, aborigeni, -e, adj. (Franțuzism) Băștinaș, autohton, indigen. – Fr. aborigène (lat. lit. aborigines).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
aborigén (a-bo-) adj. m., s. m., pl. aborigéni; adj. f., s. f. aborigénă, pl. aborigéne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ABORIGÉN adj., s. v. băștinaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Aborigen ≠ străin, venetic
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
aborigén adj. m., s. m. (sil. a-bo-ri; mf. ab-), pl. aborigéni; f. sg. aborigénă, pl. aborigéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aborigén, -ă s. și adj. (fr. aborigène, d. lat. aborigines, originarĭ, indigenĭ). Barb. Autohton, indigen, pămîntean, băștinaș. Corect rom. ar fi aborigin.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ABORIGÉN ~ă (~i, ~e) și substantival Care face parte din populația originară a unei țări sau a unei regiuni; autohton; indigen; băștinaș. [Sil. ab-o-] /<fr. aborigene
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
Aborigeni = Aborigines.
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman | Permalink