ACRESCĂMẤNT, acrescăminte, s. n. Creștere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la această succesiune a altor persoane ori a renunțării lor la drepturile izvorâte din lege ori din testament. – După fr. accroissement.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ACRESCĂMẤNT s.n. (Jur.) Creștere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la această succesiune a altor persoane sau a renunțării lor. [După fr. accroissement, de la crește].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACRESCĂMẤNT s. n. (jur.) drept prin efectul căruia partea unui moștenitor, a unui legatar crește, ca urmare a înlăturării de la succesiune a altor persoane. (după fr. accroissement)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
acrescământ s. n. (sil. -cres-), g.-d. art. acrescământului; pl. acrescămínte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink