Dex acrire

ACRÍRE, acriri, s. f. Acțiunea de a (se) acri ◊ Acrirea vinului = boală a vinului, provocată de bacterii acetice, care oțetesc vinul. – V. acri.

ACRÍRE, acriri, s. f. Acțiunea de a (se) acri.

ACRÍRE s. 1. înăcrire, oțetire. (~ vinului.) 2. v. murare. 3. v. alterare.

acríre s. f. (sil. -cri-), g.-d. art. acrírii; pl. acríri

ACRÍ, acresc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A face să devină sau a deveni (mai) acru; a (se) înăcri. ♦ Refl. a se mura (1). ♦ Refl. (Despre alimente) A se altera, a se strica. 2. Fig. A face să devină sau a deveni ursuz, supărăcios, urâcios. ◊ Expr. (Refl.) A i se acri (cuiva) cu (sau de) ceva (sau de cineva) = a se plictisi, a se sătura de ceva (sau de cineva). – Din acru².

A ACRÍ ~ésc tranz. A face să se acrească. / Din acru

A SE ACRÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni acru. 2) (despre unele alimente) A pierde proprietățile pozitive sub influența agenților exteriori; a se strica; a se descompune; a se altera. 3) fig. (despre persoane) A deveni posac. [Sil. a-cri] /Din acru

ACRÍ, acresc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A face să devină sau a deveni (mai) acru; a (se) înăcri. ♦ Refl. A se altera, a se strica. 2. Fig. A face să devină sau a deveni ursuz, supărăcios, urâcios. ♢ Expr. (Refl.) A i se acri (cuiva) cu (sau de) ceva = a se plictisi, a se sătura de ceva. – Din acru².

ACRÍ vb. 1. a (se) înăcri, a (se) oțeti. (Vinul s-a ~.) 2. v. mura. 3. v. altera.

ACRÍ vb. v. dezgusta, îngrețoșa, plictisi, sătura, scârbi, urî.

acrí vb. (sil. -cri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. acrésc, imperf. 3 sg. acreá; conj. prez. 3 sg. și pl. acreáscă

acrésc v. tr. (d. acru). Înăcresc, fac acru. Fig. A ți se acri, a ți se urî, a fi grozav de plictisit: mi s' a acrit cu munca asta!