ADEZÍV, -Ă, adezivi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre materiale) Care stă strâns lipit de ceva, care aderă. Țesut adeziv. 2. S. m. Produs care permite încleierea a două suprafețe din același material sau din materiale diferite. – Din fr. adhésif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADEZÍV, -Ă adj. (Despre materiale, substanțe etc.) Care aderă, care se lipește strâns de ceva. // s.m. Produs natural sau sintetic cu care se lipește, se încleiază lemnul, metalele, sticla etc. ♦ Substanță care se adaugă la preparatele agricole antiparazitare pentru a asigura o mai bună fixare pe plante a acestora. [< fr. adhésif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADEZÍV, -Ă I. adj. (despre materiale) care stă strâns lipit. ◊ (biol.; despre organe) care fixează organismul de ceva. II. s. m. 1. produs, natural sau sintetic, la încleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc. 2. substanță care se adaugă la preparatele agricole antiparazite pentru o mai bună fixare a acestora pe plante. (< fr. adhésif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ADEZÍV, -Ă, adezivi, -e, adj. Care stă strâns lipit de ceva. Țesut adeziv. – Fr. adhésif.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
adezív adj. m., s. m., pl. adezívi; f. sg. adezívă, pl. adezíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
adezív, -ă adj. (d. adeziune: fr. adhésif). Care se lipește de pele [!]: emplastru adeziv. Fig. Care arată adeziunea: formulă adezivă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ADEZÍV1 m. Produs cu care se lipește ceva. /<fr. adhésif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ADEZÍV2 ~ă (~i, ~e) Care este strâns lipit de ceva; care aderă. Țesut ~. /<fr. adhésif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink