ADULMECĂTÓR, -OÁRE, adulmecători, -oare, adj. (Rar) Care adulmecă; (despre câini) cu miros fin. – Adulmeca + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADULMECĂTÓR, -OÁRE, adulmecători, -oare, adj. (Rar) Care adulmecă; (despre câini) cu miros fin, ager. – Din adulmeca + suf. -(ă)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
adulmecătór adj. m., pl. adulmecătóri; f. sg. și pl. adulmecătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink