ADVÉRS, -Ă, adverși, -se, adj. Așezat în față, opus; fig. potrivnic, ostil, dușmănos. ◊ Parte adversă = adversar într-un proces, într-o afacere etc. ♦ Fig. Potrivnic. – Din fr. adverse, lat. adversus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
ADVÉRS, -Ă, adverși, -se, adj. Așezat în față, opus; fig. potrivnic, ostil, dușmănos. ◊ Parte adversă = adversar într-un proces, într-o afacere etc. – Din fr. adverse, lat. adversus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADVÉRS, -Ă adj. Situat în față; contrar, opus. ◊ Parte adversă = adversar (într-un proces). ♦ Nefavorabil, neprielnic; dușmănos, potrivnic. [< fr. adverse, cf. lat. adversus – contra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADVÉRS, -Ă adj. 1. situat în față; contrar, opus. ♦ parte ~ă = adversar (într-un proces). 2. (fig.) potrivnic. (< fr. adverse, lat. adversus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ADVÉRS, -Ă, adverși, -se, adj. Așezat în față, opus; fig. potrivnic; dușmănos. – Fr. adverse (lat. lit. adversus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ADVÉRS adj. 1. v. opus. 2. v. dușmănos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
advérs adj. m., pl. advérși; f. sg. advérsă, pl. advérse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
advérs, -ă adj. (lat. adversus, d. ad, la, și versus, întors). Contrar, opus: partidu advers. Partea adversă, contra căreĭa pledezĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ADVÉRS ~să (~și, ~se) 1) Care este așezat în față; opus; contrar. ◊ Parte ~să adversar într-un proces, afacere etc. 2) fig. Care se află în opoziție totală; opus. Elemente ~se. /<fr. adverse, lat. adversus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink