AEROCARTOGRAFÍE s. f. Tehnică de întocmire a hărților și a planurilor topografice cu ajutorul aerocartografului. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérocartographie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AEROCARTOGRAFÍE f. tehn. Metodă de întocmire a hărților și a planurilor topografice pe baza fotogramelor aeriene; aerofotogrammetrie. /<fr. aérocartographie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AEROCARTOGRAFÍE s.f. (Tehn.) Tehnica de a face hărți și planuri topografice cu aparate de cartografiere pe bază de fotograme aeriene. [Gen. -iei. / < fr. aérocartographie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AEROCARTOGRAFÍE s. f. tehnica întocmirii planurilor și hărților topografice pe bază de aerofotograme. (< fr. aérocartographie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AEROCARTOGRAFÍE s. f. Tehnica întocmirii hărților și a planurilor topografice cu ajutorul aerocartografului. – Fr. aérocartographie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
aerocartografíe s. f. → cartografie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink