AEROTERAPÍE s. f. Metodă de tratament a unor boli cu ajutorul aerului1 (de munte). [Pr.: a-e-] – Din fr. aérothérapie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AEROTERAPÍE f. Tratament al bolilor pulmonare prin cură de aer. [G.-D. aeroterapiei] /<fr. aérothérapie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AEROTERAPÍE s.f. Metodă de tratare a unor boli constând din expunerea corpului la aer. [Gen. -iei. / < fr. aérothérapie, cf. gr. aer – aer, therapeia – îngrijire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AEROTERAPÍE s. f. metodă de tratament al unor boli bazată pe aerul curat. (< fr. aérothérapie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AEROTERAPÍE s. f. Tratarea anumitor boli cu ajutorul aerului. – Fr. aérothérapie (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
aeroterapíe s. f., art. aeroterapía; g.-d. aeroterapíi, art. aeroterapíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink