Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: afund (adj.) (adjectiv) , afunda (verb tranzitiv)   
AFUNDÁ, afúnd, vb. I. 1. Tranz. și refl. A intra sau a face să intre într-un lichid sau într-o materie moale; a (se) cufunda, a (se) adânci, a (se) scufunda. 2. Refl. A pătrunde adânc; fig. a se pierde în depărtări, a dispărea. ♦ Fig. A se cufunda într-o acțiune. – Lat. affundare (< ad + fundum).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AFUNDÁ, afúnd, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) cufunda (într-un lichid). 2. Refl. A pătrunde adânc; fig. a se pierde în depărtări; a dispărea. ♦ Fig. A se cufunda într-o acțiune. 3. Refl. A se face mai adânc, a se adânci. – Lat. affundare (< ad + fundum).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AFUNDÁ vb. 1. a (se) adânci, a (se) cufunda, a (se) înfunda, a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ în zăpadă.) 2. v. cufunda. 3. v. înfunda. 4. a(-și) cufunda, a(-și) înfunda, (fig.) a(-și) îngropa. (Își ~ fruntea în palme.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
afundá (afúnd, afundát), vb.1. A adînci. – 2. A scufunda. – 3. (refl.) A cădea la fund. – Mr. afundu, afundare. De la fund. Der. directă din lat. affundāre pare a se baza pe prezența it. affondare (sard. affundare), v. fr. afonder, v. sp. afondar, port. afundar (Pușcariu 36; Pascu, I, 89; REW 269); este însă posibil ca toate cuv. rom. să fie der. neol., cum remarcase deja REW. – Der. afundător, s. m. (scufundător); afundătură, s. f. (ascunzătoare); afundiș, s. n. (adîncime); afunzime, s. f. (adîncime, prăpastie).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
afundá vb., ind. prez. 1 sg. afúnd, 3 sg. și pl. afúndă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AFÚND, -Ă, afunzi, -de, adj., adv. 1. Adj. Adânc. ♦ (Substantivat, n.) Adâncime (2). 2. Adv. La o distanță (relativ) mare în adâncime; departe; adânc. ◊ Expr. A (se) da afund = a (se) cufunda într-o apă. (Reg.) A dormi afund = a dormi profund, adânc. – A3 + fund.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A AFUNDÁ afúnd tranz. A face să se afunde; a cufunda. /<lat. affundare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE AFUNDÁ mă afúnd intranz. 1) A se lăsa la fund; a intra cu totul (într-un lichid, într-o substanță moale etc.); a se cufunda. 2) A pătrunde adânc cu mintea. 3) fig. A se face nevăzut; a dispărea; a se cufunda. /<lat. affundare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AFÚND1 adv. Cu intensitate; adânc; tare; greu. A dormi ~. /a + fund
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AFÚND2 ~dă (~zi, ~de) Care are fundul depărtat (mult) de suprafață; adânc. Apă ~dă. /a + fund
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AFÚND1 adv. La o distanță (relativ) mare în adâncime; departe; adânc. ◊ Expr. A (se) da afund = a (se) cufunda într-o apă. A dormi afund = a dormi profund, adânc. – Din a3 + fund.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AFÚND2, -Ă, afunzi, -de, adj. Adânc. ♦ (Substantivat, n.) Adâncime. – Din a3 + fund.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AFÚND adj., s. 1. adj. v. adânc. 2. s. v. adânc. 3. s. adânc, adâncime, fund, măruntaie (pl.), profunzime, străfund, (reg.) afundiș, afunzime, (fig.) baiere (pl.), (înv. fig.) mațe (pl.). (În ~ul pământului.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
afúnd adj. m., pl. afúnzi; f. sg. afúndă, pl. afúnde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
2) afúnd, -ă adj. (d. a 4 și fund). Rar. Adînc, profund: La fîntîna cea rătundă [!], Unde-i apa maĭ afundă (Trans. P.P. și' n bibl. 1819 și la Sadov. VR. 1926,1,62: buzunările afunde ale giubeleĭ). Adv. Să mă' ngroape maĭ afund, Să nu putrezesc curînd (P.P.). A da afund, a da la fund, a cufunda. A te da afund, a te cufunda.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
3) afúnd, a v. tr. (d. a 4 și fund orĭ lat. affŭndare, it. affondare, vfr. afonder, sp. afondar, pg. afundar. V. cu- și în-fund). Rar. Cufund: a afunda o corabie V. refl. Mă cufund: rațele se afundaŭ în baltă. Mă înfund: hoțiĭ s' aŭ afundat în pădure. Fig. Mă adîncesc: a te afunda în cugetări.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)