Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AGASÁT, -Ă, agasați, -te, adj. (Despre oameni) Iritat, enervat. – V. agasa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGASÁT adj. v. enervat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
AGASÁ, agasez vb. I. Tranz. A irita, a enerva, a plictisi cu insistențele; a exaspera. – Din fr. agacer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A AGASÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A irita în mod intenționat, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a zădărî; a întărâta; a incita; a stârni; a hărțui; a instiga; a provoca; a ațâța. /<fr. agacer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AGASÁ vb. I. tr. A enerva, a irita, a ațâța; a plictisi. [< fr. agacer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGASÁ vb. tr. a enerva, a irita, a exaspera. (< fr. agacer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGASÁ, agasez vb. I. Tranz. A irita, a enerva. – Fr. agacer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AGASÁ vb. v. enerva.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A agasa ≠ a calma
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
agasá (agaséz, agasát), vb. – A deranja, a incomoda, a stînjeni. – Fr. agacer. – Der. agasant, adj.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
agasá vb., ind. prez. 1 sg. agaséz, 3 sg. și pl. agaseáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
agaséz v. tr. (fr. agaçer). Barb. Plictisesc enervînd. V. strepezesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink