Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși, a se aciua. – Din agest.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși; a se oploși. – Din agest.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AGESTÍ vb. v. aciua, cuibări, oploși, pripăși.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
agestí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agestésc, imperf. 3 sg. agesteá; conj. prez. 3 sg. și pl. agesteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A AGESTÍ ~ésc tranz. rar (ape curgătoare) A opri la o cotitură cu ajutorul unui agest. /Din agest
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE AGESTÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre bușteni, crengi etc.) A forma un agest; a se îngrămădi la cotitura unei ape. 2) fig. A se stabili undeva sau pe lângă cineva; a se aciua; a se oploși; a se pripăși. /Din agest
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
agest(r)ésc v. tr. Nord. Grămădesc. V. refl. Lemnele s' aŭ agestit la cotu rîuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink