AGRONOMÍE s. f. Complex de științe care cuprinde totalitatea cunoștințelor teoretice și practice referitoare la producția agricolă. – Din fr. agronomie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGRONOMÍE f. Știință care înglobează cunoștințe referitoare la cultivarea sistematică a pământului. [G.-D. agronomiei] /<fr. agronomie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AGRONOMÍE s.f. Știință care înglobează cunoștințele referitoare la cultivarea sistematică a pământului. [Gen. -iei. / < fr. agronomie, cf. gr. agros – câmp, nomos – lege].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGRONOMÍE s. f. știință care studiază metodele și tehnicile cultivării plantelor și ale creșterii animalelor. (< fr. agronomie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGRONOMÍE s. f. Știință care cuprinde totalitatea cunoștințelor teoretice și practice referitoare la cultivarea sistematică a pământului. – Fr. agronomie (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
agronomíe s. f. (sil. -gro-), art. agronomía, g.-d. agronomíi, art. agronomíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
agronomíe f. (d. agronom). Teoria agriculturiĭ științifice.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink