Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
AGROTÉHNIC, -Ä‚, agrotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care se ocupă cu relaÈ›iile dintre factorii de vegetaÈ›ie, sol È™i plantele cultivate. ♦ Totalitatea procedeelor tehnice de cultivare a unei plante agricole. 2. Adj. Care aparÈ›ine agrotehnicii (1), care se referă la agrotehnică. – Din (1) rus. agrotehnika, (2) agro- + tehnic (după rus. agrotehniceskii).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGROTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la agrotehnică. [Cf. rus. agrotehniceskii].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGROTÉHNIC, -Ä‚ I. adj. referitor la agrotehnică. II. s. f. È™tiință care studiază modul în care omul poate interveni în corelaÈ›ia dintre factorii de vegetaÈ›ie, sol È™i plantele cultivate; agrologie. ◊ procedeele tehnice de cultivare a unei plante. (< fr. agrotechnique, /II/ rus. agrotehnika)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGROTÉHNIC, -Ä‚, agrotehnici, -ce, adj. Care È›ine de agrotehnică, care se referă la agrotehnică. – Din agro- + tehnic.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
agrotéhnic adj. (sil. -gro-) → tehnic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AGROTÉHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de agrotehnică; propriu agrotehnicii. Metode ~ce. /<rus. agrotehnika
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)